Videovigjilance tai ospedâi: firmât l'acuardi tra ASUFC e Polizie di Stât
lunis 4 di Avost dal 2025
Colegament automatic cu la Centrâl Operative de Polizie di Udin tal câs di agressions al personâl

Vuê a buinore il diretôr gjenerâl de ASUFC, Denis Caporale, e il cuestôr di Udin, Domenico Farinacci, a àn firmât l'acuardi par implementâ un sisteme di videovigjilance ospedaliere dentri des struturis de Aziende Sanitarie Universitarie dal Friûl Centrâl: la segnalazion e metarà in alerte in mût automatic lis Fuarcis di Polizie.
Ae firme dal acuardi al jere presint ancje l’assessôr regjonâl ae Salût, Riccardo Riccardi.
Il sisteme al è za operatîf li dal Pront Socors di Udin cun 12 telecjamaris, li dal servizi di continuitât assistenziâl dal IMFR Gjervasute cun 6, e 2 a son li dal servizi REMS di vie Puçui (residence destinade ae esecuzion des misuris di sigurece detentivis). Tai mês che a vegnin a saran instaladis ancje tai Pront Socors dai Ospedâi Spoke.
In mût plui specific, l'acuardi al previôt di adotâ misuris di sigurece tant che la vigjilance ative, di instalâ videocjamaris di sigurece, di formâ e sensibilizâ il personâl, di adotâ proceduris specifichis par denunziâ i episodis di violence e pal supuart psicologjic des vitimis.
L'obietîf primari de formazion che e sarà erogade, progjetade simpri in colaborazion tra la ASUFC e la Polizie di Stât, al sarà chel di permeti al operadôr, tes situazions di conflit pussibil, di evitâ il scuintri fisic cun personis in stât di agjitazion, e tal stes timp di dâ lis basis par prevignî problematichis futuris derivadis di agressions in spiete che a rivin lis Fuarcis di Polizie.
La prevenzion e la protezion tai puescj di lavôr dal setôr sanitari a son fondamentâi par garantî la sigurece di ducj i lavoradôrs, dai miedis ai infermîrs fin al personâl di supuart. I ambients sanitaris tant che i ospedâi e lis clinichis a presentin risis specifics peâts ae nature des ativitâts che si fasin culì.
Lis violencis sul puest di lavôr di fat a son un probleme in cressite, e tai ultins timps tal setôr sanitari, dulà che dispès i operadôrs a son esponûts a risis alts, chescj câs a son deventâts plui grivis.
L'acuardi al nas dal Decret Leç resint n. 137 dal 1n di Otubar dal 2024, jentrât in vore ai 2 di Otubar dal 2024, che al interven cun disposizions gnovis par frontâ in maniere plui struturade e eficace cheste problematiche, che e met in pericul la sigurece fisiche e psicologjiche dal personâl sanitari.
Cheste normative e rispuint al cressi dai episodis di agressions e di dams tai ospedâi e tes struturis sanitariis, massime tai Pront Socors, e à l'obietîf di protezi il personâl e lis infrastruturis sanitariis e e ricognòs che al covente protezi cun plui eficacie il personâl sanitari.
Cun di plui, il decret legjislatîf al dispon penis plui pesantis par chei che a fasin ats di violence o di menace dentri des struturis sanitariis: i colpevui di chescj reâts a riscjin fin a 5 agns di reclusion e une multe fin a 10.000 euros.
Il servizi di vigjilance, control e ronde al jere za garantît dì e gnot tai diviers Presidis Hub e Spoke de ASUFC, sedi dentri des struturis che tes areis difûr dongje, cuntune atenzion particolâr aes jentradis, ai puartons e ai percors che a son calcolâts "ponts critics": chest acuardi al proviôt un nivel plui alt di sigurece par dut il personâl de ASUFC.
“Garantî un ambient sigûr dentri des struturis sanitariis al è prioritari. Cun chest protocol al sarà in vore un mecanisim di alerte automatiche de Centrâl Operative de Cuesture di Udin e si garantirà un sisteme articolât di videovigjilance bon di documentâ lis condotis, par tutelâ lis personis che a lavorin pe assistence sanitarie e i citadins che a àn il dirit di jessi curâts intun ambient ordenât e sigûr”, al à declarât il cuestôr di Udin, Domenico Farinacci.
Il Diretôr Gjenerâl de ASUFC, Denis Caporale: “Chest acuardi al segne un pas indevant pe sigurece dentri des struturis pai nestris dipendents, ancje su la fonde dai ultins episodis: il colegament automatic cu la Centrâl Operative al garantìs plui tutele tal câs di situazions di conflit cui utents. Aes telecjamaris za ativadis intuns pocjis di sedis si 'nd zontaran in curt altris par garantî une cuvierture simpri plui slargjade: il personâl de ASUFC al à di podê lavorâ cu la serenitât plui grande in cualsisei orari”.